UNITATE
      PROTEJATĂ
             


Coordonare santier – realizarea lucrăriicoordonare santier - realizarea lucrarii

1. Principii generale aplicabile pe durata realizării lucrării

Pe toată durata realizării lucrării, angajatorii şi lucrătorii independenţi trebuie să respecte obligaţiile generale ce le revin, potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 319/2006, în special în ceea ce priveşte11:
a) menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;
O stare de ordine se obţine prin organizarea şi planificarea activităţilor de pe şantierul de construcţii.
Pentru aceasta, trebuie să se ţină cont de mijloacele şi materialele care urmează să fie utilizate şi produsele necesare pentru efectuarea activităţilor.
Aceasta implică:
• nominalizarea echipamentelor şi materialelor care urmează să fie utilizate.
• stocarea materialelor care nu sunt necesare în afara zonei de lucru.
O stare satisfăcătoare de curăţenie implică stocarea, retragerea şi transportul materialelor în exces.
În sfârşit, sunt recomandate curăţenia regulată utilizând mijloace mecanice (dacă acest lucru este fezabil), acumularea deşeurilor în locuri adecvate şi ridicarea lor cât mai repede posibil.
Aceste acţiuni trebuie aplicate la nivelul etapelor, sarcinilor şi operaţiunilor.

b) alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinând seama de condiţiile de acces la aceste posturi;

c) stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;
Când se selectează locaţia posturilor, rutele sau zonele pentru trecerea pietonilor, vehiculelor şi utilajelor trebuie luate în considerare primele, pentru a se garanta trecerea sigură între posturile de lucru.
Dacă este necesar aceste rute trebuie demarcate pentru a facilita trecerea, prin instalarea de garduri, bariere de siguranţă rigide şi portabile, copertine, etc.
În mod similar, trebuie prevăzute mijloacele necesare pentru accesul de la rutele mai sus menţionate la zonele de lucru şi posturile de lucru, cu instalarea de scări, rampe, culoare, platforme, etc.
Trebuie să se prefere manipularea mecanică mai degrabă decât cea manuală.

d) manipularea în condiţii de siguranţă a diverselor materiale;
În legătura cu manipularea mecanică, trebuie avute în vedere cerinţele Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 conform căruia au fost stabilite “cerinţele minime de sănătate şi securitate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă”.
În acest sens, sarcinile, echipamentele şi mijloacele care urmează a fi utilizate, inclusiv accesoriile de ridicare trebuie să fie compatibile una cu cealaltă şi cu sarcina de transportat.
În legătura cu manipularea manuală, trebuie avute în vedere cerinţele Hotărârea de Guvern nr. 1051/2006 conform căruia au fost stabilite “cerinţele minime de sănătate şi securitate referitoare la manipularea manuală care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare”.

e) întreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
Pentru aplicarea principiilor acţiunii preventive pentru aceste sarcini şi activităţi este necesar să se adopte procedurile necesare (documentate, validate şi aflate în posesia celor implicaţi) pentru a verifica că punerea în funcţiune, mentenanţă ulterioară a instalaţiilor şi a întregii aparaturi este realizată conform instrucţiunilor producătorilor, instalatorilor, experţilor tehnice, etc.
De ex.: macarale turn, staţii de transformare, instalaţii de joasă tensiune, etc.
Trebuie păstrat un fişier cu înregistrările inspecţiilor, reviziilor şi activităţilor de mentenanţă care s-au realizat asupra instalaţiilor şi aparaturii.
Trebuie să fie analizate efectele pe care aceste sarcini şi activităţi le pot avea asupra riscurilor proiectului, sarcinilor şi operaţiilor pentru a observa existenţa unei posibile schimbări care le poate afecta.

f) delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;
În funcţie de materialele şi proprietăţile lor fizice şi chimice, trebuie specificate zonele alocate fiecăruia şi rutele de acces.
În acelaşi timp, zonele cu acces limitat pentru personal trebuie stabilite, demarcate şi să se specifice procedurile pentru garantarea acestor limitări.
Cu privire la stabilirea zonelor de depozitare, o atenţie specială trebuie acordată asigurării stabilităţii materialelor stocate şi manipulării corecte şi transportului acestora.
Relativ la substanţele şi materialele periculoase, trebuie îndeplinite cerinţele specificate în tabelele de date de securitate din documentaţia însoţitoare a fiecăreia. În orice caz, trebuie respectate cerinţele legale care afectează produsele ce urmează a fi stocate (agenţi chimici, combustibili, gaze, materiale radioactive, etc.)
Colectarea materialelor periculoase trebuie făcută conform legislaţiei specifice corespunzătoare.
Această colectare presupune două etape: o etapă internă pe şantier, în care materialele sunt stocate în containere specifice şi cealaltă se referă la îndepărtarea acestor containere.
Lucrătorii care intervin în prima etapă trebuie să fie echipaţi corespunzător pentru fiecare caz şi trebuie să primească instrucţiuni asupra procedurilor de manipulare a acestor tipuri de materiale.

g) condiţiile de deplasare a materiilor şi materialelor periculoase utilizate;
În legătură cu cea de-a doua etapă de transport a materiilor şi materialelor periculoase utilizate, aceasta trebuie să fie efectuată de companii autorizate, conform instrucţiunilor stabilite pentru fiecare tip de material.
h) stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări;
Stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări se face în containere ale căror caracteristici depind de materialele pe care le conţin.
Eliminarea deşeurilor trebuie realizată prin utilizarea de conducte, transportoare sau orice alte mijloace pentru a evita expunerea liberă, reducând la minim poluarea mediului.

i) adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;
La elaborarea planului de sănătate şi securitate, stabilirea procesului de producţie şi a succesiunii lucrărilor trebuie să ţină seama, printre altele, de planificarea realizată pentru şantier.
În unele cazuri, cînd apar schimbări în procesul de producţie, planul de execuţie al lucrărilor se modifică şi în consecinţă este necesară o actualizare a planului de securitate şi sănătate la nivelul şantierului.
Când se actualizează planul, perioadele de timp, ritmul muncii, concentrarea excesivă a companiilor şi lucrătorilor, incompatibilitatea activităţilor, etc. sunt probleme de care trebuie ţinut cont pentru a evita generarea unor noi riscuri.

j) cooperarea dintre angajatori şi lucrătorii independenţi;
Angajatorii (contractanţii sau subcontractanţi) şi lucrătorii care desfăşoară activităţi independente care intervin într-un proiect au obligaţia de a coopera între ei, privind prevenirea riscurilor profesionale, schimbul de informaţii şi de stabilire a mecanismelor de coordonare care pot fi necesare.
Funcţiile coordonatorului de sănătate şi securitate în timpul execuţiei lucrării includ organizarea unei astfel de coordonări care să realizeze setarea în mişcare,promovarea şi punerea sa în aplicare, asigurând dezvoltarea sa corectă, în strânsă legătură cu contractantul sau contractorii.
Această funcţie este deosebit de importantă atunci când şantierul are numeroase planuri datorită faptului că dezvoltatorul a încredinţat părţi ale proiectului către diferiţi contractanţi.

k) interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.
Interactiunile şi incompatibilităţile pot fi cauzate fie de activităţile de pe şantier, fie de activităţile externe proiectului, dar desfăşurate pe şantier sau în vecinătatea sa.
In primul caz, pentru a evita aceste interactiuni şi incompatibilităţi, este absolut necesară cooperarea între contractori, subcontractori şi lucrători independenţi pentru respectara planificarii privind execuţia lucrărilor.
In orice caz, este necesară identificarea şi evaluarea riscurilor rezultate din aceste interactiuni şi incompatibilităţi, analizând coincidenţa în timp şi spaţiu a lucrătorilor, maşinilor, echipamentelor de muncă, dispozitivelor auxiliare, etc aferente diferitelor activităţi.
Pe baza rezultatelor acestei evaluări, trebuie adoptate măsurile preventive necesare, care trebuie să includă proceduri de lucru sigure, cu instrucţiuni adecvate pentru lucrătorii afectaţi.
Dacă se constată existenţa incompatibilităţilor, acestea trebuie eliminate şi lucrul nu trebuie să înceapă atât timp cât ele există. În final, trebuie stabilită o realizare secvenţială pentru acele sarcini în care aceste incompatibilităţi au fost detectate.
Iată câteva exemple de activităţi externe care pot da naşte la interactiuni şi incompatibilităţi:
• cele datorate traficului (vehicule şi pietoni)
• cele din alte sectoare în care se desfăşoară o activitate care afectează lucrătorii de pe şantierul localizat în vecinătate (porturi, căi ferate, aeroporturi. etc.)
• cele de lărgire, recondiţionare, reparare, mentenanţă desfăşurate în centre de lucru cu diverse activităţi (fabrici, ateliere, etc.)
• operaţii de mentenanţă desfăşurate pe şantier (linii electrice, staţii de transformare, conducte de apă şi gaz, etc.).

Voteaza pe Real Web