UNITATE
      PROTEJATĂ
             


Coordonare santiercoordonare santier

Principii generale de securitate şi sănătate (SSM) aplicabile proiectului lucrării:

Încă din faza de concepţie, studiu şi elaborarea proiectului lucrării, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de securitate şi sănătate (SSM) prevăzute în Legea nr. 319/2006, în special în ceea ce priveşte10:
a) alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificării diferitelor lucrări ori faze de lucru care se desfăşoară simultan sau succesiv;
b) estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru.

a) La alegerea soluţiilor arhitecturale, tehnice şi/sau organizatorice, managerul de proiect, proiectantul şi, atunci când este cazul, beneficiarul trebuie să ia în considerare principiile generale de prevenire stabilite de lege:

a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea sarcinii de muncă funcţie de persoană, în special în ceea ce priveşte concepţia posturilor de lucru şi selecţia echipamentelor şi metodelor de lucru şi de producţie în vederea, în special, a atenuării muncii repetitive şi monotone şi a reducerii efectelor sale asupra sănătăţii;
e) luarea în considerare a progresului tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce implică riscuri mici sau nici un pericol;
g) planificarea prevenirii, rezultând un întreg care combină aspectele tehnice, organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor de mediu asupra muncii;
h) adoptarea de măsuri mai degrabă de protecţie colectivă, decât de protecţie individuală;
i) a da instrucţiunile necesare pentru lucrători.

b) Aplicarea acestor principii reprezintă o schimbare semnificativă atunci când se planifică şi elaborează proiectele, deoarece implică luarea deciziilor privind organizarea şi termenele pentru executarea proiectului.

Aplicarea acestor principii are influenţă asupra estimării perioadei necesare pentru finalizarea lucrărilor sau etapelor de lucru.
Din acest motiv, perioada de execuţie a proiectului este condiţionată de luarea în considerare a principiilor de mai sus.

La elaborarea proiectului se va tine cont de :
-planurile de securitate şi sănătate (SSM), care precizeaza regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
-dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate (SSM) de care trebuie să se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare
Proiectul împreună cu planurile de sănătate şi securitate (SSM) sunt elemente esenţiale şi punctul de plecare pentru planificarea prevenirii pe şantier.

Pentru a respecta natura sa de prevenire, în elaborarea planului de sănătate şi securitate (SSM) în legătură cu proiectul din care face parte, trebuie luate în considerare următoarele premize:
– măsurile de prevenire trebuie integrate în proiect
– proiectul stabileşte modalităţile în care se efectuează lucrarea (incluzând resursele materiale şi tehnice care se vor utiliza).

În consecinţă, şi având în vedere faptul că planul de sănătate şi securitate (SSM) trebuie să se refere la cele două aspecte anterioare (pregătirea şi execuţia), se recomandă că ambele documente (proiect şi plan) să fie întocmite simultan pentru a realiza o coerenţă a aspectelor preventive între ele.
Desemnarea coordonatorului în materie de securitate şi sănătate (SSM) pe durata elaborării proiectului lucrării
Întrucât coordonatorul de securitate şi sănătate (SSM) pe durata elaborării proiectului lucrării trebuie să participe la toate fazele de elaborare ale proiectului, desemnarea acestuia trebuie să se facă înainte de începerea elaborării proiectului.
Desemnarea acestuia este o obligaţie a managerului de proiect şi nu poate fi delegată sau transferată contractorului sau unei terţe părţi nici chiar pe bază de contract.

Atribuţiile coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării, numit în conformitate cu art. 6, are următoarele atribuţii:
a) să coordoneze aplicarea prevederilor art. 51 şi 52 din HG 300/2006;
b) să elaboreze sau să solicite să se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
Beneficiarul cunoscând sistemul de executare a lucrărilor acesta solicită să se elaboreze, sub responsabilitatea sa un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia, întotdeauna cu condiţia ca acesta să includă planificarea activităţii de prevenire proprie companiei pentru respectivul şantier de construcţii.
c) să pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
Dosarul de intervenţii ulterioare se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării.
El trebuie să fie transmis coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, pe bază de proces-verbal care se ataşează la dosar.
După recepţia finală a lucrării dosarul de intervenţii ulterioare trebuie transmis beneficiarului pe baza unui proces-verbal care se ataşează la dosar.
În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.
d) să adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;
În cazul unei intervenţii ulterioare, beneficiarul trebuie să pună la dispoziţie coordonatorului în materie de securitate şi sănătate desemnat pe durata intervenţiilor ulterioare un exemplar al dosarului de intervenţii ulterioare.
Ori de câte ori, în procesul de realizare a lucrărilor, contractantul modifică procedurile stabilite anterior în planul de sănătate şi securitate în muncă întocmit de către acesta, acesta trebuie ajustat.
e) să transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu;
Antreprenorul trebuie să transmită elementele planului de securitate şi sănătate cu toate elementele lui tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu, iar acolo unde este cazul, un document cu măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului astfel încât să asigure un mediu de muncă sănătos şi sigur pentru garantarea securităţii şi sănătăţii tuturor lucrătorilor în procesul de muncă desfăşurat pe şantier.
f) să deschidă un registru de coordonare şi să-l completeze;
Registrul de coordonare cuprinde ansamblul de de documente redactate de către coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să consemneze în registrul de coordonare:
– numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data intervenţiei fiecăruia pe şantier;
– lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută pentru efectuarea lucrărilor;
– evenimentele importante care trebuie luate în considerare la realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile adoptate;
– observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi sănătatea în muncă aduse la cunoştinţă beneficiarului, managerului de proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele răspunsuri ale acestora;
– observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor privind securitatea şi sănătatea în muncă;
– abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
– rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor, dispoziţiile care trebuie transmise;
– incidente şi accidente care au avut loc.
Coordonatorii în materie de securitate şi sănătate trebuie să prezinte registrul de coordonare, la cerere, managerului de proiect, inspectorilor de muncă şi inspectorilor sanitari.
Registrul de coordonare trebuie păstrat de către coordonatorul în materie de securitate şi sănătate timp de 5 ani de la data recepţiei finale a lucrării.
g) să transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
h) să participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;
i) să stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
În cazurile în care beneficiarul împarte executarea lucrărilor la mai mulţi subantreprenori, fiecare dintre ei trebuie să pregătească un plan de securitate şi sănătate în muncă, în consecinţă pot exista numeroase planuri pentru acelaşi şantier. În aceste condiţii, este necesară detectarea şi, dacă este cazul, eliminarea contradicţiilor posibile, interferenţelor şi incompatibilităţilor între aceste planuri în ceea ce priveşte metodele de lucru, activităţile care coincid în timp şi spaţiu, utilizarea de echipamente şi produse, etc.
Prin urmare, aceste planuri de securitate şi sănătate în muncă ale antreprenorilor vor trebui să fie integrate în planul de securitate şi sănătate al şantierului.

j) să armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului;
k) să organizeze coordonarea între proiectanţi;
l) să ţină seama de toate eventualele interferenţe ale activităţilor de pe şantier.

Voteaza pe Real Web